Subofițer, Inspectoratul de Pompieri Basarab I; arbitru de fotbal în lotul Ligi a 2-a

Îmi aduc aminte că atunci când m-am înscris la liceu inițial optasem pentru profilul de matematică-informatică, dar am fost repartizat la specializarea intensiv informatic. Spre șansa mea a fost o alergere bună pentru mine. Perioadă care a urmat a fost cea mai placută perioadă a adolescenței mele, momentele și întâmplările din cei patru ani au fost doar plăcute. Îmi aduc aminte când domnul diriginte ne-a prins jucând fotbal în clasă cu o sticlă de plastic sau fiind la ora de informatică (eu fiind foarte ”bun” la aceea materie) aveam un exercițiu de rezolvat sau ne dădu-se ceva de făcut și se plimba printre bănci, trecea pe la fiecare să vadă ce bazaconii scriam acolo, ajunge în dreptul meu și spune: ”Sapă, Motane, sapă !”, la rândul meu zicând: ”Ce să mai sap, că am ajuns la fund !”, probabil pagina fiind albă. Printre  altele îmi aduc aminte cu drag că au fost câteva petreci în care din nou ne-am simțiti foarte bine. Îmi era teamă de ora de chimie, mă speria gândul că aveam chimie, mai mult cred că mă speria doamna  profesoară de chimie, era foarte dură cu noi în primul an de liceu, până la final se întâmplă faptul că îmi era chiar dragă. Doamna profesoară de matematică, Simona Zepiși,  un profesor cu o vastă experiență, au fost  câteva ore memorabile cu dânsa.

Parcă anii au trecut prea repede, nu știam ce ne așteaptă, cred că ne gândeam că vom fi tot timpul fără responsabilități, fără griji… dar timpul a trecut și ne aflăm puși în situațiile cele amintite. 

Să nu uităm ”Să ne bucurăm de viață !”.

La mulți ani LVM, la mulți ani domnilor profesori !!!!

Motan Ovidiu Mihai, promoția 2009
Sari la conținut